O pârghie a clipei…
În pragul iminent al transformării
Se pierd atâtea lucruri de substrat
Din ce e reuşit, din ce-i ratat,
Şi-ar da un precedent anticipării…
Pesemne nu există lucru cert
Sub mantia de gri indescifrabil,
Nimic vizibil şi nimic palpabil,
Nimic hiperactiv, nimic inert.
Neclar… din nou ar fi neclaritate,
Un mare risc cu semne de-ntrebare,
Dar şi-un mister c-o simplă rezolvare:
Pierdute sau trăite – aşa-s toate.
